Administrația Prezidențială a României trece printr-un amplu proces de reorganizare în 2025, odată cu schimbarea conducerii de la Cotroceni. Noile măsuri vizează eficientizarea structurii interne, înlocuirea vechii echipe de consilieri și adaptarea regulamentului de funcționare.
Schimbarea de la vârful statului – începutul reorganizării
În urma alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025, câștigate de Nicușor Dan, România intră într-o nouă etapă de guvernare. Până la învestirea oficială, președintele interimar Ilie Bolojan a inițiat procesul de reorganizare a Administrației Prezidențiale, eliberând din funcție 13 consilieri prezidențiali și consilieri de stat.
Printre numele sonore care au părăsit instituția se numără:
- Cristian Diaconescu – consilier prezidențial pe probleme de apărare și securitate națională;
- Ana Birchall – consilier prezidențial și fost ministru al Justiției;
- Luminița Odobescu – consilier pe politică externă, fost ministru de Externe;
- Delia Dinu – consilier cu vechime în cadrul Administrației Prezidențiale, cu atribuții în protocol și ceremonii oficiale.
Aceste plecări la cerere fac parte dintr-un plan mai larg de restructurare, menit să creeze spațiu pentru o echipă prezidențială nouă, care va reflecta viziunea și obiectivele președintelui ales.
Modificarea Regulamentului de Organizare și Funcționare
O parte esențială a reorganizării constă în revizuirea Regulamentului de Organizare și Funcționare al Administrației Prezidențiale, document publicat în mai 2025. Acesta stabilește o nouă arhitectură funcțională a instituției, cu roluri clar definite pentru fiecare structură implicată.
Printre schimbările propuse:
- definirea mai clară a atribuțiilor fiecărui departament;
- digitalizarea și simplificarea proceselor interne;
- reorganizarea cabinetului președintelui în jurul unor priorități strategice;
- reducerea birocrației și creșterea transparenței în luarea deciziilor.
Documentul poate fi consultat public pe site-ul presidency.ro.
Ce urmează?
Odată cu învestirea oficială a președintelui Nicușor Dan, echipa sa prezidențială urmează să fie completată. Este de așteptat ca noii consilieri să provină din zona administrației locale, societății civile, dar și din cercuri academice și tehnocrate, pentru a sprijini o agendă modernizatoare.
În plus, președintele ales și-a exprimat deja intenția de a transforma Administrația Prezidențială într-un model de eficiență instituțională, cu accent pe:
- profesionalism;
- comunicare publică eficientă;
- prioritizarea proiectelor de interes național, cum ar fi educația, digitalizarea administrației și reforma constituțională.
Reacții din spațiul public
Reorganizarea de la Cotroceni a fost primită cu interes de analiștii politici. Mulți consideră că această tranziție poate marca o ruptură clară față de stilul prezidențial precedent, fiind un test important pentru capacitatea noului lider de a atrage profesioniști și de a conduce o echipă competentă.
De asemenea, în spațiul public există așteptări ridicate privind implicarea mai activă a președinției în domenii precum reforma sistemului politic, combaterea corupției și garantarea statului de drept.
Concluzie
Reorganizarea Administrației Prezidențiale în 2025 nu este doar un act administrativ, ci și un semnal de schimbare la nivelul viziunii și priorităților instituției prezidențiale. Cu un nou președinte la conducere, România ar putea vedea o Administrație mai conectată la realitățile societății, mai deschisă și mai eficientă.
